„În zilele noastre consumul este încurajat din toate părțile, marketingul și publicitatea merg mână în mână să ne convingă să cumpărăm cât mai mult, cât mai divers, să urmărim trenduri, să ținem pasul cu moda, cu tehnologia, cu noile tendințe din nutriție și sport, să avem cele mai performante mașini, cele mai frumoase case, cele mai luxoase vacanțe și lista poate continua”, spune psihologul Corina Cerchez.
Psihologul vine cu explicații despre ce cauze pot sta în spatele dependenței de cumpărături.
Singurătatea, o explicație
Ca majoritatea rituarilor, cumpărătorul compulsiv, își face singur plăcerile, uneori crede că suferă de singurătate și încearcă să scape de aceasta prin obiectele pe care le achiziționează.
„Când revine la domiciliu după o sesiune de cumpărături, se află într-o situație oarecum ireală, pe care îi este greu să o explice. Este împresurat de pungi, punguțe și pachete de diverse dimensiuni. Cumpărăturile făcute devin astfel sursa multor culpabilități, și îi sunt de puține ori de folos, dar, în schimb va fi nevoit să facă față dificultăților financiare disproporționate rezultate în urma cumpărării compulsive”, spune Cerchez.
Ascund angoase
Pornind de la conceptele de compulsie, implus și pulsiune, ne putem gândi că acestea acționează ca un ansamblu de forțe ce dezvoltă o uriașă energie care pare să îi motiveze pe cumpărătorii compulsivi, energie cărora, aceștia din urmă, nu îi pot rezista.
„Cumpărăturile compulsive reprezintă simptomul unei angoase, al unui conflict intern sau al unui traumatism. Acest simptom este instalat adânc în ființa persoanei și se face simțit prin tensiuni, stări de rău, anxietate. Toate acestea sunt semnale precursoare ale nevoii de a începe o nouă rundă decumpărăturicompulsive”, explică Corina Cerchez.
Citește continuarea pe CSID!
Foto: Hepta